PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

ŞCOLII GIMNAZIALE „ADA UMBRA”

IANCA

2013-2017

CUPRINS

I. DIAGNOZA

1. ARGUMENT / JUSTIFICAREA PROIECTULUI

2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

2.1. INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV

2.2. INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

2.3. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

2.4. ANALIZA PEST(E)

2.5. ANALIZA SWOT

II. STRATEGIA

1. VIZIUNEA

2. MISIUNEA

3. ŢINTE (SCOPURI) STRATEGICE

4. OPŢIUNI STRATEGICE

5. REZULTATE AŞTEPTATE

6. PROGRAME DE DEZVOLTARE

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

1. PLAN OPERAŢIONAL

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

1. MONITORIZAREA INTERNA

2. MONITORIZAREA EXTERNA

Baza conceptuală a prezentului proiect de dezvoltare instituţională o reprezintă legislaţia în vigoare :

Legea Educaţiei Nr.1/2011; Ordine de Ministru,norme metodologice, alte acte normative referitoare la implementarea legii;

Ordinele, notele, notificarile şi precizarile M.E.C.T.S.;

Programul de Guvernare 2012, capitolul XIII. Educatie;

· Metodologia formării continue a personalului didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar

· Regulamentul de Organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

· OMECTS nr.5606/31.08.2012, privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii cls.a VIII a-2012-2013

· Ordonanţa de urgenţă OU 75/2005 privind asigurarea calităţii în educaţie

Legea nr.87 / 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75 / 12.07.2005, privind asigurarea calităţii în educaţie
Ordinul 4925/2005 si Anexa Ordinului 4714/23.08.2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi functionare a unit.din inv.preuniversitar

· O.M. 4595/2009, privind evaluarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar

· Raportul ISJ OLT, privind starea învăţământului în anul şcolar 2012-2013

· Programul managerial al ISJ OLT pe anul 2012-2013

· Strategia managerială a ISJ OLT pentru anul şcolar 2012-2013

· Raportul privind starea învăţământului la nivelul unităţii în anul şcolar 2012-2013

· Anexa la OMECTS nr.1409/29.06.2007 – Strategia Ministerului Educatiei Cercetarii,Tineretului si Sportului, cu privire la reducerea fenomenului de violenta in unitatile de invatamant preuniversitare

I. DIAGNOZA

1. ARGUMENT/JUSTIFICAREA PROIECTULUI

“A-i educa înseamnă a-i face pe copii să-şi însuşească prin exeperiență un sistem de valori care să le dea posibilitatea să se integreze în mod inteligent şi în mod moral într-o lume în rapidă prefacere”.

Robert Dottrens

Cu toate ca si pâna acum dezvoltarea şcolii a constituit o preocupare permanenta a colectivului nostru, se simte nevoia existenţei unui proiect de dezvoltare şcolara destinat deopotriva şcolii si comuniţătii locale.

Şcoala funcționează şi de dezvolta prin efortul combinat al structurii de conducere a şcolii, al personalului şcolii, elevilor şi părinților, aceştia alcătuind comunitatea educațională.

PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ AL UNITĂȚII SCOLARE este documentul si instrumentul de lucru necesar, asigurând o imagine reală si o analiză a ceea ce este scoala, si proiectează pe termen lung activitatea viitoare, pe baza unor repere clare. Perioada 2013-2017 pentru care am elaborat acest proiect este necesară si suficientă pentru stabilirea unor obiective care să depăsească durata unui ciclu de învătământ în asa fel încât obiectivele propuse să poată fi evaluate si confirmate.

· Asigură astfel progresul, evolutia si înregistrarea unor rezultate pozitive pe traiectoria Cine suntem? Unde ne aflăm? Ce schimbări se impun? Cum vom reusi să le realizăm? Ce valori ne sustin? Cine sunt beneficiarii schimbărilor?

· Concentrează atentia asupra finalitătilor educatiei: dobândire de abilităti, atitudini, cunostinte, aptitudini, credinte si valori.

· Asigură concentrarea tuturor domeniilor functionale ale managementului: Curriculum, Resurse material – financiare, Resurse umane, Relatii sistemice si comunitare.

· Asigură coerenta transpunerii strategiei pe termen lung a scolii într-o listă de obiective pe termen scurt, ce pot fi usor întelese si monitorizate.

· Favorizează cresterea încrederii în capacitătile si fortele proprii; asigură dezvoltarea personală si profesională.

· Dezvoltă parteneriatele din interiorul si exteriorul unitătii scolare, implicând în educatie mai multi factori ( familie, comunitate, institutii educationale )

« INDEMN LA PRESTIGIU »

Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor instituţionale din invăţamantul preuniversitar oltean Şcoala Gimnaziala ,, Ada Umbra ,, Ianca ar ocupa cu siguranţă unul din locurile fruntaşe,bucurandu-se de prestigiu si notorietate in spatiul plin de nobleţe al oamenilor şcolii ,de mandria si recunostiinţa celor care au absolvit aici ,de aprecierea si veneraţia intregii societaţi civile ,a generatiilor de elevi care au invatat si invata rosturile cunoasterii si ale vieţii in acest « templu sacru « al şcolii româneşti contemporane.

Cred în valorile profesionale formate si afirmate de-a lungul timpului in această şcoala, în capacitatea si competenţele corpului profesoral de aici,de a obţine si menţine la standarde ridicate performanţele elevilor.

O alta mare bucurie care mă incearcă de multe ori este atunci când am prilejul să-i aud pe parinţii elevilor vorbind frumos despre instituţia şcolara unde copiii lor invaţă multe lucruri interesante de la profesori bine intentionaţi si daruiţi profesiunii alese.

Cred că este riscant să le spunem acestor oameni că îşi exercită o meserie de excepţie .A fi profesor este mai mult decat atât. A fi profesor înseamna să faci ceva care nu este la îndemâna oricui, iar o astfel de întreprindere o poţi încredinţa numai zeilor.A fi profesor este o misiune ce ţine de arta de a-i invaţa pe altii ceea ce ştii tu mai bine şi a-i educa pentru ca ei sa fie de folos viitorului ,alaturi de oameni ,pentru ei si pentru ţara lor.

In concluzie ceea ce se intâmplă în activitatea şcolii noastre se refera la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească raspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine .

Sunt încredinţată că elevii si corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învatământului românesc ,catalizandu-şi acţiunile pe directia redimensionării continue a calităţii ,sporirii si menţinerii notorietătţii de care se bucură această instituţie şcolară.

Ar fi foarte multe de spus despre Şcoala Gimnaziala ,, Ada Umbra ,, Ianca dar inchei aici,gândindu-mă la eforturile comune ale profesorilor şi părinţilor legaţi spiritual de această şcoala,de a păstra prestigiul obţinut de-a lungul anilor prin studiu intens,muncă si chiar sacrificiu de sine.

Acesta este indemnul meu : « LUPTĂ PENTRU PRESTIGIU,LUPTĂ PENTRU A SE ŞTI CA EXISTI SI POŢI ! Prof. ALINA PÂRVULETU

2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

2.1. INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV

a) Date de identificare

Denumire	SCOALA GIMNAZIALA ADA UMBRA IANCA
Adresă	Str. Intrarea Iencii
Telefon	(+40) 249 537 076
Fax	(+40) 249 537 076
E-mail/web	scoalaianca@gmail.com

b) Scurt istoric : NOI IERI, ASTAZI SI MÂINE !

Şcoala Gimnaziala ,, Ada Umbra ,, Ianca, nume de referinţă în învăţămîntul oltean; imaginea performanţei şcolare. Am realizat Proiectul planului de dezvoltare instituţionala care,constituie in acelaşi timp oferta noastră educaţională. Ce am urmarit ?

In primul rând CE AM FOST ?

Am fost istorie . Am crescut cu timpul in toate componentele indeosebi cele valorice.

Prima atestare documentară despre existenţa ,,învăţăturii de carte,,la Ianca menţionează:,, După porunca cinstitei ocârmuiri cu numărul 886/22 februarie 1836 făcând de iznoavă cercetare în tot cuprinsul acestei plăţi în niciun sat nu s-a găsit cea mai mică şcoală pentru învăţătură de copii decât numai la satul Ianca ,în prea puţin număr, sub învăţătura unui Stan Sin Tudor din acest sat,începută din trecuta lună a lui ghenarie,,.

În anul 1836, în judeţul Romanaţi sunt menţionate şapte şcoli cu 95 elevi.

Informaţia de mai sus ne îndreptăţeşte să afirmăm că şcoala Ianca a fost printre primele şapte şcoli din mediul rural din judeţul Romanaţi.

Din mărturisirile localnicilor aflăm că ,,Primii dascăli învăţaseră la şcoala mănăstirească Sadova,iar învăţătura de carte ,copiii o primeau la domiciliul dascălului.,,

Începând cu anul 1838,când s-a pus problema organizării învăţământului în mediul rural,cincizeci candidaţi învăţători au urmat cursuri speciale cu misiunea de a deschide şcoli la sate în judeţul Romanaţi,printre aceştia numărându-se şi Marin Gâlculescu ,fiu de mirean din Ianca.

La începutul lunii februarie 1839 la Ianca erau 46 de elevi,iar plata învăţătorului era asigurată de contribuţia celor 239de enoriaşi.

Printre învăţătorii acelor timpuri s-a remarcat Niţu Călinescu ,despre care Ion Brandenberg spunea,,Niţu Călinescu este delegatul ţăranilor ,sfătuitorul lor ,cel care s-a plâns în numele lor că delimitarea moşiei în urma împroprietăririi din anul 1865 nu s-a făcut conform art. din Legea rurală…,,

Despre primul local al şcolii ,din adresa nr.82/30.01.1836 ,trimisă Revizoratului şcolar ,aflăm:,,Comuna are local de şcoală propriu sub acelaşi acoperiş cu primăria .Se compune din o singură cameră din zidărie construită în 1857,,.

La 23 Martie 1855 este numit învăţător Ion Branderburg care va funcţiona până în Martie 1858 când la Ianca va fi învăţător Stan Mitrică Grigore. În acea vreme şcoala funcţiona cu două clase de elevi.

Legea instrucţiunii din 1864, hotăreşte înfiinţarea de 300 şcoli model pe ţară, plătind pe învăţătorii şcolilor cu un salariu de trei ori mai mare decât la celelalte şcoli rurale. Printre acestea figurează şi Şcoala Ianca.

În anul 1867 erau înscrişi 27 de elevi,rămânând în afara şcolii 53 băieţi şi 30 de fete.

Şcoala a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia economică,social demografică a ,,cătunului,,.

Din arhiva şcolii constituită în anul şcolar 1879/1880 aflăm despre prima dotare cu mobilier şcolar:,,şcoala are local propriu,format dintr-o singură cameră,cu o suprafaţă de 40 mp.şi era dotată cu : 4 bănci, 1 dulap , 1 sobă ,1 tablă,1 icoană ,2 hărţi geografice şi un dosar.,,.

În urma unei adrese către domnul primar,şcoala a mai fost înzestrată cu :2 bănci,1 dulap pentru conservarea arhivei şcolii şi o tablă de aritmetică. Numărul elevilor înscrişi era de 44 din 79 băieţi şi 98 de fete cu ,,etate obligatorie de şcoală,,( pentru cei care nu-şi trimiteau copiii la şcoală se practica amenda de 10 bani.)

Obiectele studiate erau:citirea,aritmetica şi religia ,câte 3 ore săptămânal.

La 1 septembrie 1898 ,Primăria s-a mutat într-un local nou,vechiul local fiind destinat şcolii,creându-se astfel condiţii mai bune de desfăşurare a orelor. În perioada următoare numărul elevilor creşte substanţial,depăşind cifra de 140 de elevi din care 104 băieţi şi 37 fete..Creşterea interesului sătenilor pentru carte ,a determinat creşterea răspunderii statului în vederea asigurării de spaţii şcolare corespunzătoare.

Adresa dirigintelui Petre Diaconescu către primărie din 24 august 1903 ne informează despre solicitarea acestuia de strângere de fonduri în vederea construirii unui nou lăcaş de şcoală..Începută în anul 1904, şcoala se finalizează în anul 1928 ,fiind apreciată ca o şcoală cu încadrare foarte bună , cei trei învăţători fiind absolvenţi ai şcolii normale de învăţători-institutori.

Începutul anului şcolar 1919/1920 marchează două evenimente cu urmări benefice activităţii şcolare viitoare:

1.Înfiinţarea unui nou post de învăţător şi numirea pe post a domnului Emanoil Marcu ,diplomat al Şcolii Normale din Galaţi.

2.Al doilea eveniment important îl constituie înfiinţarea ,,Şcolii de Fete,,, care îşi începe activitatea sub conducerea învăţătoarei Eufrosina Diaconescu, orele desfăşurându-se într-o cameră închiriată. Localul era însă atât de insalubru,încât elevii şi dascălii se îmbolnăvesc de ,,piept ,, , una dintre învăţătoare ,Elena Domozină s-a stins din viaţă în sanatoriu.

Legea nr.5424/1924 ,prin care învăţământul primar devine obligatoriu,adună în clasele I-IV 223 băieţi şi 84 de fete .Toţi aceşti elevi au deprins ştinţa de carte sub tutela a 7 dascăli titulari. Pentru prima dată au fost reuniţi, băieţi şi fete ,înfiinţându-se învăţământul mixt.

Şcoala îşi schimbă iarăşi localul prin mutarea primăriei într-o clădire nouă. Se spune că în această perioadă au funcţionat dascăli remarcabili prin pregătire,ţinută morală şi educaţie aleasă. Tot atunci ,a trecut în nefiinţă învăţătoarea - poetă ,Eugenia Ionescu ,cunoscută în lumea literară ca ,,Ada Umbră,,, care s-a stins în tăcere şi în suflet cu dorul ţinuturilor natale - plaiul Severinului.

,,Deasupra-mi spinii,aduşi aici din mila vreunui vânt,

Or spune în graiul lor cum mor străinii,

Acolo unde moartea i-a înfrânt.,,

Continuându-şi studiile, copii de ieri au ajuns dascălii şcolii între anii 1930/1960. Sunt cunoscute familiile Diaconescu,Dumitrescu, Domozină , cărora li s-a adăugat şi fam Marcu.

S-a generalizat învăţământul de 7 clase ,studiile finalizându-se cu examen de absolvire,organizat pe centre de comune. Şcoala Ianca a reunit elevi din satele limitrofe: Potelu, Dăbuleni, Grojdibodu, Ştefan cel Mare ,Hotaru , Gura Padinii.

La îndemnul învăţătorilor şi al inspectorului şcolar,Ion Domozină ,numit din rândul dascălilor din Ianca se înfiinţează cursuri cu adulţi.(25)

Cel de-al doilea război mondial a avut urmări aspra procesului de învăŢământ. Învăţătorii plecaţi pe front au fost supliniţi cu refugiaţi din Basarabia,iar copii au preluat sarcinile bărbaţilor absenţi din gospodării. Numărul elevilor şi procentul de promovabilitate a scăzut.

În anul 1957 a fost construit şi dat în folosinţă primul locaş propriu de şcoală .Cu toate că exista o clădire nouă ,formată din 3 clase, 1 cancelarie şi o sală pentru arhivă,învăţământul din Ianca a fost în declin. Puţinătatea mijloacelor de informare,lipsa profesorilor calificaţi,lipsa manualelor,coroborate cu lipsuri de tot felul ,au fost obstacol pentru elevii ciclului primar de a - şi continua studiile.

În perioada 1960/1989 învăţământul din satul nostru a cunoscut prefaceri deosebite,creşteri pe toate planurile:şcolarizare, nivel de instruire şi educaţie. În anul 1964, s-a generalizat învăţământul de 8 clase,iar între anii 1969/ 1970,în şcoală a funcţionat învăţământul de 10 clase.

Din păcate,nu avem date referitoare la funcţionarea unei grădiniţe ,în comuna noastră,până în anul 1960.În acest an ,grădiniţa a început să funcţioneze, în clădire proprie , formată din trei săli de clasă, cancelarie şi două holuri. Ulterior i s-a adăugat o sală de mese ,unde preşcolarii serveau micul dejun, mâncarea fiind pregătită la cantina IAS. Numărul preşcolarilor a crescut de la an la an,astfel încât,grupa mică,s-a mutat într-o casă naţionalizată,totalizând 50 de copii cu vârste cuprinse între 3-4 ani.

În anul 1989,când, şcoala s-a mutat în clădire nouă,grădiniţa a ocupat vechea clădire a acesteia. Funcţionau,la vremea aceea 8 grupe ,a câte 20 de preşcolari,conduse de 8 educatoare şi conducere proprie.

Efectivele de elevi ,creşterea interesului pentru învăţătură a determinat construirea unui al locaş de şcoală format din 5 săli de clasă şi dependinţe.

Momentul 1989 a fost primit cu entuziasm de cadrele didactice,elevi ,părinţi mai ales că ,a fost anul în care comuna noastră a beneficiat de o şcoală modernă ,constituindu-se dintr-o clădire cu 7 săli de clasă, 1cabinet de fizică-chimie, 1 cabinet biologie,1 cabinet de limba română ,2 cancelarii , 1 bibliotecă dotată cu 4000 volume şi 1 cabinet contabil,repartizate pe două nivele.

Ca puncte forte ,în anul 1995 s-a dat în folosinţă sala de sport ,,Sebastian Domozină,, unică pe Valea Dunării şi a fost dotat un cabinet de informatică, puncte de atracţie pentru elevi şi locuri de satisfacere a nevoilor şi curiozităţii acestora.

Reabilitarea fostei clădiri de şcoală,,şcoala din vale,, şi transformarea în Centru de documentare şi informare ,în decembrie 2009 a constituit încă un pas în dezvoltarea şi evoluţia şcolii. CDI constituie acum, locul de desfăşurare a multor activităţi şcolare şi extraşcolare , locul de întâlnire cu părinţii şi reprezentanţi ai comunităţii locale precum şi de desfăşurare a şedinţelor de Consiliu profesoral.

Începând din toamna anului 2011 ,Şcoala Gimnaziala ,,George Vişan” Potelu a devenit structură a Şcolii Ianca.

CE SUNTEM?

Suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorinţa de foarte bine materializată prin muncă, printr-o munca asiduă dăruită idealurior de performanţă;suntem elevii care ştiu ce vor de la viitor si se pregătesc pentru acest scop;suntem simbolul corectitudinii si daruirii profesionale;suntem noi Scoala Gimnaziala,,Ada Umbra,, Ianca.

CE VOM FI?

Vom fi viitorul aşa cum il visăm;vom fi cei ce vor semana in continuare educaţia bunului simţ si al dorinţei de foarte bine.

Ne aflăm pe directia cea buna pentru indeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Suntem conştienti că ne aflăm pe un drum ascendent spre perfecţionarea procesului de învăţământ,ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână trei elemente esentiale: elevii, părintii si calitatea a tot ceea ce întreprindem ,ca o garanţie a durabilităţii realizarii scopului propus.

c) Resurse umane

· Elevi

În şcoală sunt instruiţi şi educaţi 315 elevi, repartizaţi în 7 clase la ciclul primar -109 elevi, 9 clase la ciclul gimnazial-140 elevi şi 5 grupe la învățământul preşcolar-66prescolari.

Rata abandonului şcolar: 1%.

Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune: 77%.

Promovabilitatea la examenul de Evaluare Națională este de: 94%.

· Cadre didactice

Şcoala are în încadrare 32 de cadre didactice, dintre care 28 sunt titulare, şi 4 sunt suplinitori calificați.

Din cele 32 de cadre didactice titulare, 20 cadre didactice au gradul didactic I, 6 au gradul didactic al II-lea, 4 au gradul didactic definitiv si 2 debutanti .

Personalul didactic este unul foarte bine pregătit, preocupat în permanenţă de creşterea calităţii actului educaţional. Peste 85% din personalul didactic al unităţii este format din cadre didactice titulare ceea ce asigură o mare stabilitate a profesorilor la clasă, lucru benefic procesului instructiv educativ

· Personal didactic auxiliar

Este format dintr-un secretar şi un contabil.

· Personal nedidactic

Activitatea de administraţie este asigurată de 2 îngrijitoare la nivelul preşcolar şi 3 pentru ciclul primar şi gimnazial.

· Resurse materiale

Clădirea şcolii este construită în anii 1989, este compusă din parter şi un etaj, având în dotare 10 săli de clasă specializate şi un laborator de informatică, laborator dotat cu calculatoare ce sunt conectate la Internet. Şcoala are o bibliotecă cu un număr de peste 4000 volume, cărţi de specialitate şi beletristică, o sală de sport, un cabinet de metodică şi grupuri sanitare pentru elevi şi cadre didactice. În şcoală există amenajate: cabinet pentru directori, contabilitate, secretariat şi o cancelarie.

Locatii numar cladiri in care se desfasoara procesul instructiv-educativ pentru PJ si structuri:

Indicatori	Cladirea
Indicatori	GPN Ianca	GPN Potelu	Scoala Ianca	Scoala Potelu
Nr. de sali de clasa	3	2	10	5
Nr. de cabinete			1	1

În scopul menţinerii imobilului la standardele corespunzătoare activităţilor de învăţământ, în fiecare an sunt efectuate igienizări, reparaţii şi modernizări ale spaţiilor şcolare, în limita fondurilor alocat prin buget, fiind adesea utilizate în acest scop o bună parte din veniturile proprii realizate de instituţie.

Şcoala este prevăzută cu apă curentă, canalizare, încălzire centrală, iluminat natural şi artificial.

Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier nou, modern, iar procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin folosirea unui bogat material didactic, a 20 de calculatoare, 3 copiatoare, videoproiector cu ecran, flip chart, 3 imprimante..

Sursele de finanţare ale şcolii sunt: Consiliul Local şi sponsorizări.

2.2. INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

Mediul de provenienţă a elevilor: elevii provin din familii cu pregătire superioră şi medie.

Calitatea personalului didactic: calificat 100% şi cu performanţe în activitatea didactică 60%.

Relaţii interpersonale: sunt bazate pe colaborare, deschidere, cooperare.

Comunicarea, circulaţia informaţiei: în şcoală există o bună comunicare între elevi, cadre didactice, părinţi, directori, personal didactic auxiliar, personal nedidactic şi de îngrijire, precum şi o bună circulaţie a informaţiei în ambele sensuri.

Ambianţa din unitatea şcolară: în şcoală domină o atmosferă de lucru, caracterizată prin implicare şi responsabilitate, prin colaborare şi sprijin reciproc.

2.3. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

Se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de afirmare.

Sunt însă şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism şi automulţumire.

Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizarea si Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar. În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic.

În ceea ce priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Directorul şcolii colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea şcolii. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

2.4. ANALIZA PEST(E)

A. Factori Politico-Legali

a) Legislaţia muncii:

· permite angajarea de către şcoala a personalului calificat şi a specialiştilor pentru compartimentele deficitare;

· nu permite eliberarea din funcţie a cadrelor didactice cu performanţe scăzute .

b) Activitatea partidelor politice

· toate partidele politice promovează măsuri si politici educaţionale menite să continue dezvoltarea si modernizarea sistemului;

· lipsa de continuitate a masurilor de reformă datorată alternanţei partidelor la guvernare.

· stimularea creşterii natalităţii prin facilităţile acordate mamelor pentru creşterea copiilor.

c) Activitatea de lobby

· părinţii reprezintă un factor important în prezentarea realizărilor şcolii şi a performanţelor instructive-educative

· cadrele didactice din învăţământul primar colaborează cu grădiniţa din vecinătatea şcolii prezentând principalele realizări în activitatea instructiv-educativă şi performanţele obţinute de elevi.

B.Factori econimici

a) Activitatea economică

· agricultura influenţează bugetele familiilor cu copii;

· apariţia unor firme private cu productivitate bună oferă oprtunităţi de sponsorizare a şcolii;

b) Politica bugetară

· la nivel local politica bugetară este favorabilă şcolii, asigurându-se sursele financiare necesare asigurării în condiţii decente pentru desfăşurarea procesului instructive-educativ.

c) Venitul disponibil al familiei

· scăderea veniturilor familiei generează demotivarea elevilor.

C. Factori socio-culturali

a) Atitudinea faţă de muncă:

· atitudine pozitivă faţă de muncă a majorităţii elevilor si părinţilor.

b) Rata natalităţii:

· scăderea anuală a numărului de copii crează probleme de încadrare cu personalul didactic.

c) Nivelul educaţional

· majoritatea elevilor provin din familii cu pregatire medie si superioară.

d) Probleme etnice

· în comunitate coexistă armonios populaţii de etnii diferite.

D. Factori tehnologici

a)Dotarea, baza materială

· clădire funcţională, cu toate dotările şi utilităţile necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ.

· acces la Internet şi televiziune prin cablu.

E.Factori ecologici

Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala noastră participă la programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali (EcoScoala, , Educaţia pentru sănătate).

In scoala se desfasoara activităţi menite să formeze elevilor un comportament ecologic adecvat si ancorat la specificul localiţătii noastre.
Se promoveaza o educaţie ecologică, pentru mediu.

Neexistand unitaţi economice mediul înconjurator nu este afectat .

2.5. ANALIZAT SWOT

a) Domeniul curriculum

A. Puncte tari

· şcoala dispune de documente curriculare oficiale: planuri-cadru, programe şcolare, metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi standarde de evaluare;

· curriculum la decizia şcolii diversificat, care ţine cont de dorinţele eleviilor, baza materiala şi încadrare;

· preocupari în direcţia predării cunoştinţelor prin introducerea softului educaţional;

B. Puncte slabe

· lipsa manualelor pentru toți copii;

· nu se oferă întotdeauna activități diferențiate raportate la nevoile şi nivelul lor de dezvoltare;

· în majoritatea cazurilor elevii nu sunt implicați în propria lor dezvoltare, nu se folosesc metode au autoreglare.

C. Oportunități

· majoritatea părinţilor colaborează cu cadrele didactice în vederea procurării de auxiliare şi paraşcolare.

· oferta mare de auxiliare didactice permite o selecţie riguroasă în vederea achiziţionării

· creşterea exigenţei părinţilor faţă de serviciile pe care le oferă şcoala, disponibilitatea acestora la colaborare

D. Amenințări

· nu toţi elevii au posibilitatea să-ţi procure auxiliare şcolare;

· existenţa unor necorelaţii între programele şcolare de la învăţământul primar cu cele de la învăţământul gimnazial;

· Starea fizică precară a manualelor la unele obiecte.

b) Resurse umane

A. Puncte tari

· personal didactic titular calificat, majoritatea cu gradul didactic I;

· personal didactic auxiliar bine pregatit la toate compartimentele;

· personal nedidactic constiincios si disciplinat;

· elevi dotaţi pentru activitatea de performanţă;

· participarea cadrelor didactice la cursuri de formare pe o tematica diversă;

· cadrele didactice au abilităţi în domeniul IT şi preocupări pentru predarea lecţiilor asistată pe calculator.

B. Puncte slabe

· conservatorism în utilizarea metodelor activ-participative de predare-învăţare-evaluare la ciclul gimnazial;

· valorificarea insuficientă a datelor obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice

C. Oportunități

· părinţi care solicită şi manifestă interes pentru o pregătire de calitate;

· posibilitatea parcurgerii unor stagii de formare continuă

D. Amenințări

· fluctuaţia personalului didactic suplinitor;

· scăderea numărului de copii creaza probleme de încadrare cu personalul didactic.

c) Resurse materiale

A. Puncte tari

· şcoala dispune de o bază materială deschisă dezvoltării;

· şcoala deţine autorizaţie de funcţionare;

· conectarea la Internet si la televiziune prin cablu;

B. Puncte slabe

· lipsa unei evidenţe si a unui control în vederea recuperării pagubelor realizate de către elevi;

· unele cadre didactice nu îşi asumă responsabilitatea gestionării şi întreţinerii bunurilor din sala de clasă;\

· lipsa unui proiect cu finanţare externă;

· utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi.

C. Oportunități

· descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor;

· alocarea de catre Primarie a fondurilor financiare necesare în vederea asigurării de condiţii materiale decente;

D. Amenințări

· bugetul limitat al comunităţii locale faţă de nevoile şcolii;

d) Relații comunitare şi de parteneriat

A. Puncte tari

· colaborarea cu Primaria, Politia locală dispensarul;

· colaborare bună cu Biserica;

· colaborare cu Centrul Cultural şi cu Biblioteca ;

· relaţii de parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor;

· relaţii de parteneriat cu şcoli din Bulgaria şi cu alte şcolii din județ.

B. Puncte slabe

· număr mic de proiecte de parteneriat cu şcoli din municipiu şi din ţară;

· inconsecvenţa în promovarea imaginii şcolii în comunitate.

C. Oportunități

· paletă largă de oferte pentru proiectele de parteneriat;

· asistenţă de specialitate în realizarea de proiecte de parteneriat;

· lobby din partea părinţilor privind realizările şi performanţele şcolii;

· deshiderea spre colaborare a instituţiilor şi organizaţiilor din comunitatea locală.

D. Amenințări

· timpul limitat al părinţilor conduce la o slabă implicare a acestora în viaţa şcolii;

· perceperea eronată de către o parte a comunităţii a problematicii vaste din activitatea şcolii.

II. STRATEGIA

1. VIZIUNEA

Şcoala Gimnaziala ,, Ada Umbra ,, este o şcoala în slujba comunitatii, având capacitatea de a funcţiona ca o structura eficienta si echitabila pentru toate categoriile de copii şi de a asigura progresul tuturor elevilor săi, astfel încat,,mâine sa fii mai bun ca azi” !

În egală măsură, munca de zi cu zi a elevilor şi profesorilor a determinat identitatea şi evoluţia şcolii, construind în permanenţă dimensiunile sale esenţiale: tradiţie şi calitate. Adaptându-se cerinţelor societăţii de astăzi şi promovând o dezvoltare socială, culturală şi economică susţinută şi conformă realităţilor europene, viziunea la început de secol XXI se poate exprima sintetic astfel: Educarea viitorilor intelectuali, creatori de cunoaştere pentru societatea de mâine.

În sensul acestei viziuni comune a profesorilor, elevilor, părinţilor şi a comunităţii locale în general, procesul educaţional valorizează în primul rând formarea competenţelor-cheie necesare pentru societatea cunoaşterii.

2. MISIUNEA

Deviza şcolii:

„ Oricât de mult costă ştiinţa, costurile sunt incomparabil mai mici decât neştiinţa. „

Grigore Moisil

A fi un bun educator presupune a fi, în primul rând, un cadru didactic orientat spre viitor,

cu responsabilitate faţă de misiunea educării şi învăţării.

Misiunea unităţii noastre şcolare este cunoscută şi asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în şcoală: părinţi, elevi, profesori, autorităţi locale, agenţi economici, alţi reprezentanţi ai comunităţii.

Misiunea Şcolii Gimnaziale „Ada Umbra”este aceea de a fi deschisă pentru toţi copiii, indiferent de etnie, religie şi sex pentru a se simţi competenti în a deţine şi utiliza informaţia, deschisi spre schimbare şi spre învăţarea şi respectarea valorilor unei societăţi democratice. Oferim şanse egale de dezvoltare armonioasă, de formare profesională, de parteneriat pentru educaţia estetică şi de cultură generală a copiilor.

Misiunea şcolii noastre derivă totodată şi din nevoile de educaţie identificate prin prisma integrării europene a României.

Şcoala, ca şi comunitate, caută să satisfacă nevoia fiecărui elev de a se simţi competent, legat de alţii şi autonom, de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis spre schimbare şi spre învăţarea şi respectarea valorilor unei societăţi democratice.

3.ŢINTE (SCOPURI) STRATEGICE

1. Curriculum la decizia şcolii diversificat şi atractiv, realizat prin consultarea elevilor şi părinţilor şi cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară;

2. Prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare, creşterea performanţei şcolare.

3. Gestionarea, întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţii patrimonului şcolii, dezvoltarea acestuia prin accesarea de fonduri UE.

4. Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională.

4.OPŢIUNI STRATEGICE

*Ţinta strategică*	OPŢIUNEA STRATEGICĂ
*Ţinta strategică*	*Opţiunea cuurriculară*	*Opţiunea financiară a dotărilor materiale*	*Opţiunea investiţiei în resursa umană*	*Opţiunea relaţiilor comunitare*
*Curriculum la decizia şcolii diversificat şi atractiv, realizat prin consultarea elevilor şi părinţilor şi cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară;*	- Aplicare de chestionare elevilor şi părinţilor; - Creşterea atractivităţii si aplicabilităşii opţionalelor; - Activităţi extracurriculare complementare.	- Achiziţionarea materialelor necesare prevăzute în programele disciplinelor opţionale; - Identificarea surselor de finanţare; - Folosirea eficientă a dotărilor existente.	- Stimularea materială a cadrelor didactice care realizează discipline opţionale şi activităţi extracurriculare de calitate;	- Extinderea parteneriatului cu părinţii şi implicarea acestora în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare; - Extinderea parteneriatului cu instituţii şi ONG-uri
*Prevenirea eşecului şcolar, creşterea performanţelor elevilor supradotaţi şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare;*	- Realizarea învăţământului diferenţiat pentru asigurarea incluziunii copiilor cu CES şi prevenirea eşecului şcolar ; - Creştera aportului dişciplinelor opţionale le asigurarea pregătiri de bază a elevilor ; - Realizarea de programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă.	- Folosirea eficientă a materialului didactic şi a mijloacelor de învăţământ din dotare; - Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi mijloace de învăţământ şi material didactic ;	- Motivarea şi stimularea materială a cadrelor didactice ai căror elevi obţin rezultate le competiţiile naţionale.	- Transmiterea către licee şi şcolile de arte şi meserii a fişei de caracterizare psihopedagogică a absolvenţilor ; - Activităţi de parteneriat cu licee şi scoli de arte şi meserii în vederea cuprinderii tuturor absolvenţilor clasei a VIII-a într-o formă de învăţământ
*Gestionarea, întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţi patrimoniului şcolii , dezvoltarea acestuia prin accesarea fondurilor UE.*	- Tematica orelor educative va cuprinde aspecte ce ţin de păstrarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii; - Includerea în cadrul lecţiilor a elementelor educative de păstrare şi întreţinere a bazei materiale a şcolii ; - Realizarea unor investiţii în cadrul Programului Operaţional Regio, axa prioritară privind îmbunătăţirea infrastructurii sociale.	- Proiecte de buget fundamentate care să acopere cheltuielile de întreţinere şi reparaţii; - Realizarea unei execuţii bugetare echilibrate; -procurarea de fonduri extrabugetare; - Realizarea programului de achiziţii de bunuri şi servicii în condiţiile legii; - Aplicarea prevederilor regulamentului şcolar pentru recuperarea pagubelor produse de elevi.	- asumarea răspunderii personalului didactic privind păstrarea patrimoniului şcolii; - Implicarea membrilor consiliului de administraţie în gestionarea bunurilor şi recuperarea pagubelor; - Instituirea unui premiu în bani pentru motivarea elevilor şi cadrelor didactice privind păstrarea bunurilor materiale ale şcolii.	- Colaborarea cu comitetele de părinţi ale claselor; - Implicarea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în identificarea de noi surse de finanţare.
*Promovarea imaginii şcolii în comunitate*	- Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în popularizarea rezultatelor şcolii în rândul părinţilor; - Se vor edita pliante şi afişe care vor cuprinde informaţii despre realizările şcolii; - Se va asigura informarea comunităţii locale prin intermediul mass-media locală; - Realizarea de parteneriate pentru desfăşurarea de activităţi culturale în comunitate.	- Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor promoţionale; - Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi diseminarea a informaţiilor; - Proiectul de buget va prevedea fonduri pentru premierea elevilor şi formaţiilor câştigătoare.	- Popularizarae prin mass-media a factorilor implicaţi în activităţile de parteneriat; - Motivarea participanţilor prin acordarea de premii.	- Implicarea părinţilor în acţiuni de promovare a imaginiii şcolii; - Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIE

PLAN OPERAŢIONAL

DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALA

AN ŞCOLAR 2013 – 2014

PROGRAMUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A OFERTEI EDUCAŢIONALE A ŞCOLII
TINTĂ STRATEGICĂ: CDŞ DIVERSIFICAT ŞI ATRACTIV, REALIZAT PRIN CONSULTAREA ELEVILOR ŞI PĂRINŢILOR
ACTIVITATEA	REZULTAT	TERMEN	RESPONSABILI	RESURSE	INDICATORI DE PERFORMANŢĂ	BUGET ŞI SURSE DE FINANŢARE
1. Aplicarea de chestionare părinţilor şi elevilor referitoare la oferta de discipline opţionale din anul şcolar trecut şi propuneri pentru anul şcolar în curs	- realizarea unui CDŞ care să ţină seama şi de propunerile elevilor şi părinţilor.	Oct. 2013	- director adj. - învăţători - diriginţi	- elevi - părinţi - cadre didactice - chestionare	- cel puţin 4 propuneri vor fi incluse în CDŞ	- bugetul şcolii are asigurate sumele necesare pentru perfecţionare cu plata de la bugetul local.
2. Prelucrearea datelor oferite de chestionare, prezentarea proiectului CDŞ în Consiliul profesoral, în şedinţele cu părinţii şi în orele de dirigenţie	- proiect CDŞ unanim apreciat de către elevi, părinţi şi cadre didactice.	Nov.. 2013	director	- baza de date - învăţători - diriginţi	- proiectul CDŞ va fi aprobat cu peste 90% din voturi
3. Testarea opţiunilor elevilor privind CDŞ 2014-2015	- paleta largă a disciplinelor opţionale oferă elevilor posibilitatea alegerii opţionalului dorit	Ian. 2014	- director adj. - învăţători - diriginţi	- tabele nominale cu opţiuni	- toţi elevii vor opta pentru minium un opţional din oferta CDŞ

PROGRAMUL DE ASIGURARE A PREGĂTIRII DE BAZĂ A ELEVILOR ŞI DE CREŞTERE A PERFORMANŢELOR ŞCOLARE
TINTĂ STRATEGICĂ: PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR, CREŞTEREA PERFORMANŢELOR ELEVILOR SUPRADOTAŢI ŞI INCLUDEREA TUTUROR ELEVILOR ÎNTR-O FORMĂ SUPERIOARĂ DE ŞCOLARIZARE
ACTIVITATEA	REZULTAT	TERMEN	RESPONSABILI	RESURSE	INDICATORI DE PERFORMANŢĂ	BUGET ŞI SURSE DE FINANŢARE
1. Aplicarea diferenţiata a sarcinilor de lucru pentru elevii cu probleme în învăţare, elaborarea şi realizarea palnului de intervenţie personalizat, precum şi a curriculum-ului adaptat.	- promovarea reală a tuturor elevilor	Iun 2013	- director adj. - şefi comisii şi cadre metodice	- elevi - părinţi - cadre didactice	- scăderea cu 50% a numărului de corigenţi
2. Organizarea, planificarea şi realizarea prgătirii pentru performanţă	- elevi foarte bine pregătiţi, capabili să obţină rezultate de performanţă la concursurile şi olimpiadele şcolare, inclusiv o calificare la faza naţională	iun. 2013	- director adj. - şefi comisii şi cadre metodice	- elevi - părinţi - cadre didactice	- creşterea cu 25% a numărului de premii	- performanţe apreciate cu premii în bani din fondul de premiere.

PROGRAMUL DE REPARAŢII ŞI ACHIZIŢII
TINTĂ STRATEGICĂ: GESTIONAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI MENŢINEREA FUNCŢIONALITĂŢII PATRIMONIULUI ŞCOLII
ACTIVITATEA	REZULTAT	TERMEN	RESPONSABILI	RESURSE	INDICATORI DE PERFORMANŢĂ	BUGET ŞI SURSE DE FINANŢARE
1.Gestionarea şi întreţinerea patrimoniului din clase	- ambient şcolar igienic şi plăcut	2013-2014	- învăţători - diriginţi	- elevi - părinţi - personal administrativ	- scăderea cu 50% a pagubelor realizate de către elevi	-
4. Zugrăvirea sălilor de clasă, a holurilor şi grupurilor sanitare	- crearea de condiţii igienice în spaţiul şcolar	Aug.2014	- director	- consiliul local - personal adm.	- mediu ambiant igienic şi estetic	- consiliul local
6. Finalizarea Grupului sanitar	-condiții igienico-sanitare optime	Aug.2014	- director	- consiliul local		- consiliul local

PROGRAMUL DE INCLUDERE A ŞCOLII ÎN CIRCUITUL DE VALORI LOCALE , NAŢIONALE, EUROPENE
ŢINTĂ STRATEGICĂ: PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII ÎN COMUNITATE
ACTIVITATEA	REZULTAT	TERMEN	RESPONSABILI	RESURSE	INDICATORI DE PERFORMANŢĂ	BUGET ŞI SURSE DE FINANŢARE
1. Dezvoltarea de relaţii de parteneriat cu instituţii din comună	- integrarea activităţilor elevilor şi cadrelor didactice în viaţa spirituală a comunității	Sem I	- director adj. - consilier proiecte şi programe educative	- elevi - părinţi - cadre didactice	- creşterea cu 15% anumărului de proiecte de parteneriat
2. Popularizarea prin intermediul mass-media a factorior implicaţi în activităţi de parteneriat	- comunitatea face cunoştiinţă cu realităţile şi preocupările şcolii	2013-2014	- director adj. - consilier proiecte şi programe educative	- elevi - părinţi - cadre didactice	- minimum o apariţie pe săptămână în mass media locală
3. Implicarrea părinţilor în acţiuni de promovare a imaginii şcolii, realizarea de serbări, carnavaluri, tombole	- dezvoltarea relaţiei şcolă-familie	Sem II	- director adj. - consilier proiecte şi programe educative	- elevi - părinţi - cadre didactice	- organizarea unor activităţi lunare
5. Realizarea unor relaţii de parteneriat cu diferite şcoli din județ	- schimb util de cunoştinţe şi experienţă	Mai 2014	- director	- elevi - părinţi - cadre didactice	-500 de participanţi

5. REZULTATE AŞTEPTATE

A). CURRICULUM

1. Oferta de discipline opţionale satisface cerinţele elevilor şi părinţilor în procent de peste 90%.

2. Gama largă de activităţi extracurriculare oferă posibilitatea ca fiecare elev să desfăşoare cel puţin un tip de activitate în afara programului de şcoală.

B). RESURSE UMANE

1. 80% din numărul cadrelor didactice vor aplica metode activ-participative şi diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi individuale ale fiecărui elev;

2. 40% din numărul cadrelor didactice care predau la gimnaziu vor efectua cel puţin un stagiu de formare în specialitate, metodica predării specialităţii sau metode de a asigura managementul eficient al clasei.

C). RESURSE MATERIALE ŞI FINACIARE

1. Spaţiul şcolar funcţional la standarde ridicate de curăţenie şi igienă;

2. Reducerea cu cel puţin 50% a pagubelor produse de elevi în unitatea şcolară.

3. Fonduri suplimentare obţinute prin proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale.

D).RELAŢII COMUNITARE

1. Creşterea cu 30% a numărului de convenţii de parteneriat încheiate cu unităţile şcolare din comună şi judeţ;

2. Încheierea a cel puţin 3 convenţii de parteneriat cu ONG-urile locale pentru derularea de proiecte pe diferite componente educaţionale.

6. PROGRAME DE DEZVOLTARE

*Nr. Crt.*	*Domeniul funcţional*	*Obiective propuse*	*2013* *2014*	*2014* *2015*	*2015* *2016*	*2016* *2017*
1.	CURRRICULUM ŞI VIAŢA ŞCOLARĂ	Realizarea şi aplicarea unui chestionar pentru cunoaşterea intereselor elevilor şi părinţilor pentru disciplinele opţionale;
		Elaborarea programelor pentru disciplinele opţionale alese de elevi;
		Proiectarea activităţilor extracurriculare şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de activitate nonformală.
2.	RESURSE UMANE	Participarea cadrelor didactice la programe de formare;
		Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare şi asigurarea educaţiei de bază pentru toţi elevii;
		Perfecţionarea cadrelor didactice privind managementul clasei;
		Implicarea cadrelor didactice în activităţi de cercetare pedagogică în vederea elaborării de materiale metodice şi instrumente de activitate didactică (fişe, teste);
		Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului şi creşterea numărului de lecţii în Sistemul Educaţional Informatizat.
3.	RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE	Asigurarea condiţiilor materiale optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ;
		Asigurarea finanţării pentru activităţi de întreţinere şi dezvoltare a patrimoniului;
		Procurarea de fonduri extrabugetare pentru achiziţionarea de materiale şi pentru acordarea de stimulente materiale şi premii pentru performanţe şcolare şi didactice.
		Creşterea funcţionalităţii platformei SEI;
		Gestionarea de către învăţători, diriginţi şi comitetele de părinţi ale claselor a patrimoniului din sălile de clasă;
		Identificarea de programe de finanţare externă şi scrierea de proiecte.
4.	RELAŢII COMUNITARE	Realizarea unui proiect de parteneriat
		Identificarea de noi programe de finanţare pentru realizarea proiectului cultural “Hora Izbiceni”
		Înfiinţarea unui grup de sportivi pe karate
		Realizarea de campanii de strângere de fonduri în parteneriat cu Centrul Cultural „Tudor Gheorghe”

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

1. MONITORIZAREA INTERNĂ

NR.	ACŢIUNEA	RESPONSABIL	PARTENERI	TERMEN	ÎNREGISTARREA REZULTATELOR	INSTRUMENTE	INDICATORI
1.	Elaborarea şi afişarea proiectului de dezvoltare instituţională	director	- şefii comisiilor şi catedrelor; - comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii	sept 2013	produsul final	fişă de apreciere	criteriile de realizare a PDI
2.	Curriculum la Decizia Şcolii: proiectare şi aplicare	director adj.	- şefii comisiilor şi catedrelor;	2013/2014	proiect CDŞ	fişe de evaluare	standardele de evaluare
3.	Înscrierea la cursuri de formare	director	- responsabil de formare continuă	Pe parcursul derulării proiectului	in baza de date a scolii	liste de prezenţă la cursuri.	număr de cadre didactice inscrise.
4.	Starea de funcţionalitate a clădirii	director	- învăţători, diriginţi, elevi, personal administrativ	săptămânal	registrul de evidenţă a reparaţiilor	analize, rapoarte	Volumul cheltuielilor pentru reparaţii curente.
5.	Proiecte de parteneriat în derulare sau în pregătire	director adj.	- responsabil cu proiecte şi programe educaţionale şi cadrele didactice	lunar	în baza de date a şcolii	analize, fişe de evaluare	număr proiecte
6.	Imaginea şcolii reflectată în mass-media	director adj.	- responsabil cu promovarea imaginii şcolii	săptămânal	in baza de date a scolii	situaţii statistice

2. MONITORIZARE EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN

3. EVALUARE INTERNĂ

NR.	ACŢIUNEA	RESPONSABIL	PARTENERI	TERMEN	ÎNREGISTAREA REZULTATELOR	INSTRUMENTE	INDICATORI
1.	Disciplinele opţionale realizate în urma chestionării elevilor şi părinţilor	Director adjunct	- comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii, şefii comisiilor şi catedrelor	-la finalul acţiunii	In baza de date a şcolii	- chestionare, fişe de apreciere, fişe de analiză a documentelor	- descriptori de performanţă, număr persoane chestionate, număr discipline opţionale realizate
2.	Creşterea calităţii procesului de predare învăţare reflectată în rezultatele elevilor	Director	- comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii, şefii comisiilor şi catedrelor	-semestrial	în baza de date a şcolii	- analize, statistici	- numărul cadrelor didactice formate, numărul elevilor promovaţi, mediocri şi cu rezultate de performanţă
3.	Situaţia spaţiilor de învăţământ şi a clădirilor şcolare	Director	- comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii	-semestrial	în baza de date a şcolii	- analize, rapoarte	- creşterea/scăderea cheltuielilor de întreţinere
4.	Proiecte de parteneriat realizate	Director	- responsabil cu proiecte şi programe educaţionale.	-semestrial	în baza de date a şcolii	- analize	- Numărul de proiecte de parteneriat aprobate
5.	Realizări ale şcolii reflectate în mass media locală şi naţională	Director adjunct	- responsabil cu promovarea şcolii	-lunar	în baza de date a şcolii	- statistici, rapoarte	- numărul de apariţii pozitive în mass-media

4.MONITORIZARE EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN

SCOALA ADA UMBRA IANCA

luni, 22 decembrie 2014

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

“A-i educa înseamnă a-i face pe copii să-şi însuşească prin exeperiență un sistem de valori care să le dea posibilitatea să se integreze în mod inteligent şi în mod moral într-o lume în rapidă prefacere”.

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre mine